duminică, 30 noiembrie 2014

Oglinda Ei

Ce vezi în fiecare zi în oglindă ?
  Dimineaţa probabil te trezeşti şi vezi în oglindă cearcăne după vreo cîteva săptămîni încărcate şi urmele rimelului de ieri – lucrezi asiduu ca să îţi baţi o cărăruşă către viitorul tău mare. Lucrezi ca într-o zi să fii mîndră de tine, şi deşi acum te dor picioarele de la bătăturile tocurilor incomode pe care alergi din birou în birou – lucrezi ca într-o zi să păşeşti nonşalantă pe tocuri de 11 în biroul tău. Eşti femeia care nu aşteaptă ajutorul lui, care îşi spală grăbită faţa cu apă rece şi care vrea neapărat să îşi plătească singură vacanţele în zilele calde de vară…
   La amiază îţi scoţi oglinda din geantă - unii cred că e doar ca să îţi verifici machiajul, dar de fapt îţi verifici sufletul, verifici că exişti, că mai poţi şi îţi zîmbeşti – te răsplăteşti cu bunătate fiindcă la vîrsta ta deja ai aflat cît de mult poate costa bunătatea celor din jur. Uneori, în zilele cu adevărat grăbite şi pline, ţi se întîmplă să te opreşti în faţa geamului unei cafenele sau a unui magazin şi să te priveşti – îţi descoperi mirată trupul deoarece în ziua aceea ţi s-a întîmplat mai mult să îţi vezi picioarele care ocolesc gropile din asfalt, şi constaţi mulţumită că ţi-ai asortat bine hainele, că ţi se potriveşte rujul pe care îl porţi, că eşti atît de aproape de tot ceea ce îţi doreşti… doar în zilele proaste te priveşti în geam şi să te întrebi ce rost mai au toate.
  Ca orişicare femeie, te priveşti în oglindă înainte ca să ieşi la întîlnire… Te-ai văzut de mii de ori în ea, dar acum e diferit… Promiţi obrajilor tăi că de data aceasta o să fie altfel, că el o să fie altfel, că nu o să mai fie uzi niciodată. Reliefului trupului tău e plin cu memoria bărbaţilor pe care i-ai iubit şi care poate, cu puţin noroc, te-au iubit şi ei pe tine… e plin cu promisiuni care ţi s-au făcut deasupra lui, toate transformîndu-se în cicatrici, fiindcă orişicare minciună taie.
Trupul tău peste care s-a dat buzna cu lecţii pe care nu ţi le-ai dorit niciodată, trupul tău care ţine minte – Totul, care încă prinde fiori cînd îşi aminteşte… chiar dacă a trecut mult timp.
Acum rochia nouă pe care o porţi sfinţeşte fiecare milimetru din tine cu speranţă, şi îţi aminteşti că trebuie să ai grijă cine ţi-o dă jos.
Te priveşti în oglindă şi să nu uiţi niciodată: Eşti frumoasă!
    Ajunsă seara acasă de pe drumurile către tine, după ce ai scos de pe tine tot ce ai pus grăbită dimineaţa, uneori scoţi şi un vis realizat, te opreşti liniştită în faţa oglinzii. Te priveşti în ochi şi te asculţi… Parcă ai vrea copii, parcă uiţi cîte puţin de lucrurile care obişnuiau să doară foarte mult, parcă ai obosit, parcă ţi-ai dori dimineaţa să te aştepte cineva pe cealaltă jumătate de pat să te trezeşti şi asta cu siguranţă nu te determină să îţi cumperi un cîine sau o pisică – Rîzi în hohote, uneori îţi prinde bine să faci glume pe seama ta! Parcă îţi place zîmbetul lui… Parcă asta ţi-a plăcut la toţi.

Parcă totul o să fie bine… fiindcă ţi-ai promis să ai grijă de tine, fiindcă ţi-ai îndeplinit toate promisiunile pe care le-ai făcut în faţa unei oglinzi…

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu