Ţi-am întins braţele, iubite... şi am zis să vii în îmbrăţişarea mea ca să te salvez. Te-am înălţat peste şapte ceruri şi peste un nor în plus, ţi-am făcut şapte crăpături în pieptul tău cu buzele ca să intre puţină lumină în bezna ta. Ţi-am reconstruit fiinţa în şase zile şi în a şaptea am făcut dragoste cu tine întregit... Şi te-am adus înapoi de pe şapte drumuri ca să îţi arăt un singur drum: cel către tine.
Şi acum cînd
stau singură între şapte rugăciuni şi o durere, cu şapte ceruri prăbuşite lîngă
mine, privesc altarul şi îmi numesc a opta rugăciune "
Şapte ":
Cîte şapte femei peste fiecare şapte
centimetri ai pielii tale, iubite, şi numai în crăpătura dintre ei eram eu – fragmentar acoperindu-ţi
sufletul. Aş fi putut să îţi acoper mai mult – dacă eram una din Şapte.
Supărat cît
şapte cînd îţi credeam şase minciuni din şapte, iar apoi de şapte ori plecai
cînd mă vedeai frîntă o dată.
Cu şase inimi
nimicite de tine în trecut ai apărut în viaţa mea, iar eu am scuturat
răbdătoare praful lor de pe umerii tăi, iertîndu-ţi parfumul femeilor străine
de pe piele, de pe cămaşă, de pe sacou, fiindcă mi-ai promis de mii de ori: "
Tu nu o să fii niciodată Şapte ".
De şapte ori trezindu-mă lîngă tine,
iubindu-te inmiit la şapte, descopeream viaţa
încălcindu-se între degetele noastre... mă urmăreai zîmbind dimineaţa, dar în capul
tău demult ai renunţat la toate.
Astăzi, căutîndu-mă printre nori şi îngeri
căzuţi ca să îţi ceri iertare de şaptezeci de ori a cîte şapte, strig în
rugăciunea mea să dispari cu tot cu cele şapte păcate:
Mîndria cu
care mă priveai cînd îmi ceream iertare pentru greşelile tale.
Zgîrcenia
cu care te salvai pe Tine cînd ne prăbuşeam Noi. Desfrînarea din cauza căreia înţelegeai atît de greşit viaţa şi Lăcomia care te făcea să vezi doar
jumătăţi din tot ceea ce aveai... şi din mine. Mînia care distrugea în cîteva clipe tot ce înălţam împreună ani de
zile şi Invidia pentru cei care nu
au înălţat în viaţa lor nimic, fiindcă nu au iubit şi nu au cunoscut durerea...
Lenea de a duce în palme pînă la un
bun sfîrşit o promisiune.
... Şi doar a opta rugăciune mă salvează, iubite... mă eliberează, mă înalţă, mă renaşte, îmi dăruieşte infinitul aşa cum mi-l promiteai şi mă ridică în picioare – după ce m-ai doborît de... Şapte.
https://www.youtube.com/watch?v=OuvdzBt64RQ
https://www.youtube.com/watch?v=OuvdzBt64RQ